Regimul vegetarian reduce riscul bolilor cardiovasculare

0 Shares
0
0
0

Regimul vegetarian reduce riscul bolilor cardiovasculare

Consumul de bulgur (grâu măcinat mare, râșnit sau pisat) nu este ceva la care sa visezi dar ar putea sa-ti salveze viața.

Se crede ca regimul vegetarian ar reduce cu 32% riscul bolilor cardiovasculare in comparație cu un regim format din consumul de carne si peste, potrivit unui studiu de mare amploare efectuat in Marea Britanie si publicat in Statele Unite.

„Aceasta diferența in ceea ce privește riscul provine probabil din efectele colesterolului si a tensiunii arteriale”, in general, cu valori mai ridicate la persoanele care nu sunt vegetariene si „arata rolul important pe care îl are alimentația in prevenirea bolilor cardiace”, explica doctorul Francesca Crowe, de la Universitatea Oxford din Marea Britanie, autoare a acestei cercetări.

45.000 de voluntari

Acesta reprezintă studiul de cea mai mare amploare realizat vreodată in Marea Britanie, comparând incidenta bolilor cardiovasculare intre vegetarieni si non-vegetarieni. Analiza s-a axat pe aproximativ 45.000 de voluntari cu vârsta cuprinsa intre 50 si 70 de ani in Anglia si Scotia, înscriși in studiul numit „European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition” (EPIC).

In acest grup, 34% dintre voluntari erau vegetarieni, un număr atât de ridicat fiind destul de rar in cercetările de acest tip. Acest lucru a permis cercetătorilor sa facă estimări mult mai precise in ceea ce privește riscul apariției bolilor cardiovasculare in fiecare din cele doua grupuri.

Un risc redus cu o treime

“Rezultatele arata in mod clar ca riscul apariției bolilor cardiovasculare este cu aproximativ o treime mai mic la persoanele vegetariene comparativ cu persoanele non-vegetariene.”, a declarat profesorul Tim Key, director adjunct al Cancer Epidemiology Unit de la Universitatea Oxford si co-autor al studiului.

Cercetătorii au luat in considerare mai mulți factori pentru a calcula riscul:
• vârsta;
• daca subiecții au fost fumători;
• cantitatea de alcool consumată;
• activitate fizică;
• nivelul de pregătire;
• mediul socio-economic.

Înscriși de-a lungul anilor 1990, participanții au răspuns la chestionare detaliate cu privire la starea lor de sănătatea si stilul lor de viața.

0 Shares
You May Also Like