Istoria telefoanelor mobile

0 Shares
0
0
0

Istoria telefoanelor mobilePrimul telefon mobil a aparut in 1917, o realizare de exceptie a inventatorului finlandez Eric Tigerstedt. Acesta a creat un telefon “de buzunar” cu microfon pe baza de carbon. Predecesorii timpurii ai telefoanelor mobile, au fost aparatele de comunicatii pe baza de unde radio, cele de pe nave maritime sau trenuri.

Cursa pentru crearea unui telefon cu adevarat portabil si mobil, a inceput dupa Al Doilea Razboi Mondial, multe tari implicandu-se in procesul de cercetare pentru comunicatiile mobile.

Avansurile in tehnologia telefoniei mobile pot fi urmarite pana la inceputurile serviciilor de tip “0G” sau Zeroth, cum ar fi sistemul de telefonie Bell System’s Mobile Telephone Service si succesorul acestuia, The Improved Mobile Telephone Service. Sistemele tip “0G” nu erau cu adevarat mobile (celulare), suportau doar cateva apeluri simultane si erau foarte scumpe.

Primul telefon mobil “de mana” a fost prezentat de compania Motorola, in 1973, iar prima retea de telefonie celulara automata, a fost lansata in Japonia de catre Nippon Telegraph and Telephone, in 1979. Toate acestea, au fost urmate in 1981 de catre lansarile simultane ale Nordic Mobile Telephone (NMT) din Danemarca, Finlanda, Norvegia si Suedia.

Cateva alte tari au urmat acesti pasi si au dezvoltat structuri de telefonie celulara, incepand de la mijlocul anilor 80. Aceste prime generatii de sisteme, numite si 1G, suportau mai multe apeluri simultane, dar foloseau inca tehnologia analogica a telefoanelor normale.

In 1991, a doua generatie de telefonie mobila celulara sau 2G a fost lansata in Finlanda de catre RadioLinja si folosea standardul GSM. Aceasta, a declansat o competitie acerba in sectorul telefoniei celulare, mai vechii concurenti cu tehnologie 1G, confruntandu-se cu o competitie noua pe piata, ce aducea noi tehnologii.

Zece ani mai tarziu, in 2001, a treia generatie (3G) a fost lansata in Japonia de catre NTT DoCoMo pe standardul WCDMA. Aceasta a fost urmata de tipurile 3.5G, 3G+ sau Turbo3G, toate bazate pe standarde imbunatatite gen HSPA, permitand in acest mod retelelor de tip UMTS sa realizeze viteze de transfer superioare, precum si capacitati mult imbunatatite, mai ales in cazul transmisiilor de date digitale.

Pana in 2009, a devenit clar faptul ca la un moment dat, retelele 3G vor fi depasite si supra aglomerate de cererea enorma pentru latimea de banda (bandwith) a diferitelor aplicatii, asa cum ar fi media streamingul. In consecinta, industria producatoare de astfel de device-uri, a inceput sa conceapa designuri noi, optimizate pentru transferul de date, toate aceste demersuri concretizandu-se in aparitia celei de-a 4-a generatii de tehnologii.

Primele 2, comercial valabile, au fost : 4G, ce folosea standardul WiMAX si a fost prezentata in America de Nord de catre Sprint, iar cea de-a doua, reprezentata prin standardul LTE si oferita prima data in Scandinavia de catre TeliaSonera.

Toate telefoanele mobile au cateva lucruri importante in comun, dar producatorii cauta diferentierea produselor, prin adaugarea de noi functii si modele.

Acest tip de competitie a dus la inovatii foarte importante in acest domeniu al telefoniei mobile, in ultimii 20 de ani. In Romania, cele mai interesante lucruri din domeniul telefoniei mobile, le puteti afla intrand pe Service Gsm Bucuresti.

0 Shares
You May Also Like