Toti am auzit si stim cel putin teoretic ce este o ie. Ia este o bluza, fiind componenta a constumului romanesc traditional purtata de femei. Este facuta din panza de bumbac alba sau din borangic si este impodobita cu broderii si cu motive populare romanesti in special la piept, maneci si gat. Unele ii au margele si paiete. Click aici pentru a vedea o ie superba.
Elementele de baza care intra in compozitia iei sunt umerii, cusaturile care unesc maneca de partile din fata si din spate ale iei, incretul, altita care este o banda lata si decorata frumos pe maneca aceasta fiind elementul definitoriu al modelelor si care nu mai apar in nicio parte a iei. Raurile sunt benzile drepte sau oblice aflate pe maneci si piept iar bibliurile numite si cheite sunt cusaturi de imbinare a tuturor bucatilor de material.
Modelele broderiilor sau podoabelor difera intre zone incepand de la Nistru si pana in zonele de vest ale arealului romanesc. In Moldova au fost purtate in special raurii chezuri, costisati sau piezuri adica raurii oblici. In sud se purtau rauri in siruri pe verticala mult si fine sau cum sunt cele din Ramnic sau cele din Ilfov coplesitoare compuse din numeroase motive late si mari. Motivele mari si late erau specifice si pentru Muscel. Pe amandoua malurile Oltului, au fost purtati raurii infurcati cum sunt ramurile si furcile care pleaca de la un ax de simetrie denumit cosoi. In zona Gorjului apar raurii numiti sabiate iar cosoiul dispare si ramurile au devenit benzi evidente care se intersecteaza pe centrul manecii sunt un unghi.
Dupa ce incretul nu a mai avut un rol functional s-a pastrat totusi pe post de banda decorativa fiind nelipsit din compozitia manecii. Sunt si unele exceptii cum se intampla la iile noi din Prahova si Muscel unde raurii ies din altita si sunt repetate aceleasi modele. Alte exceptii sunt iile ceva mai noi care au aparut pe Valea Oltului unde intreaga maneca a fost acoperita cu broderii fine denumite table. Tot atunci si iile din sud au inceput sa se imbogateasca cu paiete numite si fluturi si cu fire metalice.
In Bucovina erau folosite margelele pentru a imbogati increturile si apar si pe altite uneori.
Ia din Suceava era facuta in culori sobre insa placute si naturale ca brun, cafeniu, verde inchis si negru. Ia din Campulung este predominant decorata cu rosu si este lucrata cu fir buclat si gros care confera volum.
In Vrancea isi face aparitia o geometrie puternica si culori puternice cum sunt rosul, negrul, albastrul, ocrul sau vedele si contrastele de culori. De asemenea, aici intalnim si croiul special al manecii si efectul de spirala care nu este dat de rauri ci direct din modul in care maneca este croita, fiind rasucita inca din momentul fabricarii.
In Ilfov si Vlasa sunt folosite culorile calde in mai multe nuante de ocru, rosu si auriu. Combinatiile de albastru, violet si rosu sunt folosite in Romanati. Modelele sunt delicate si mici dar foarte rafinate.
